Bisericile din România și (dez)informarea BBC / Adrian Mateescu

picturi_moldovita

Filmul-reportaj realizat de BBC despre România, țara săracă cu multe biserici, este o adunătură de clișee, adevăruri parțiale și contradicții. Biserica Ortodoxă are cu siguranță bubele ei, Catedrala mânturirii neamului este un proiect faraonic și poate nu foarte necesar, dar preoții nu sunt nici pe departe neimpozitați. Ei funcționează ca SRL în sensul că plătesc mai mult la stat impozite, decât salariul pe care-l primesc. Să prezentăm, deci câteva mituri și simplificări care trebuie reconsiderate.

România are prea multe biserici. Poate, dar sunt necesare. Articolul intitulat „Romania’s costly passion for building churches” începe cu descoperirea uimită a englezoaicei Tessa Dunlop, căsătorită cu un român și bună cunoscătoare a plaiurilor mioritice și a spiritualității românești după cum ea însăși declară, că în Maramureș există mânăstiri și biserici… și nu puține. Dunlop descoperă România profundă… Ea laudă frumusețea acestora, susținând că îți iau ochii, și observă că sunt peste tot: mari, mici, medievale, noi-nouțe, cu acoperișuri din cositor, lemn, pictate, fiecare cu propriul șarm. Și concluzionează că Biserica Ortodoxă este pe cai mari după 1989.

În fiecare zi sunt terminate trei biserici noi într-o țară în care aproape 90% sunt ortodocși și în care tot mai mulți oameni se duc la biserică. Ce-i rău în asta? Desigur, nu putem spune că faptul că românii în majoritate covârșitoare se declară ortodocși se traduce și în practică. Cunoaștem metehnele acestui popor, dar asta nu înseamnă că nu e nevoie de credință și de biserici. Există însă o propagandă agresivă în acest sens care prezintă agresiv niște argumente false. Unul dintre ele este acesta:

Biserica este neimpozitată, preoții au salarii mari, iar din banii dați pe biserici ar putea fi construite spitale și școli. Fals. Nu Biserica alocă 1% din PIB pentru educație și sănătate, ci statul. Nu Biserica a împiedicat construirea și echiparea de noi spitale și școli, de care este nevoie într-adevăr, ci clasa politică, cei care au guvernat 20 de ani această țară și clientela lor. În schimb, există biserici care construiesc școli în care copii enoriașilor să fie crescuți în spiritul și valorile ortodoxe, de exemplu școala Sfinții Trei Ierarhi din București. Altele construiesc așezăminte sociale. Părintele Tănase de la Valea Plopului, de exemplu, găzduiește sute de copii orfani și femei abandonate, mame singure, mame care nu au avut parte de pregătire și le oferă un viitor, le învață o meserie, încearcă să-i reinsereze social pe toți.

Nu cred că BOR are nevoie de a-și proclama prin numărul de biserici supremaţia ideologică asupra ţării. Ca religie majoritară n-ar avea de ce s-o facă. Iar numărul mare de biserici este realizat nu din banii BOR, ci cu străduința parohilor și a enoriașilor. Tocmai aici este problema și anomalia și ceea ce nu se înțelege. Preoții misionari care primesc aprobarea și sarcina de a-și construi o biserică nu primesc niciun ban de la BOR, ci trebuie să se descurce singuri cu găsirea de sponsori, să se ocupe de muncitori. Fața nevăzută a clișeului intens prezentat de mass-media că preoții fac evaziune pentru că nu plătesc impozite pe servicii precum înmormântarea, oficierea cununiei, botezului, sfeștaniei etc. și a impresiei că sunt bine plătiți de stat, este că un preot în România funcționează într-adevăr ca un SRL. Primește salariu 6 milioane și plătește impozit la stat șapte. Deci din ce să mai trăiască, dacă nu din servicii? Sunt și excepții, sunt și preoți care fac o afacere din servicii, impunând tarife nesimțite, dar generalizarea se face întotdeauna în această direcție: toți preoții sunt bogați, toți au mașini luxoase, toți urmăresc să facă din Biserică o afacere, jupuindu-și enoriașii. Ceea ce este fals. Despre Catedrala Mântuirii Neamului, personal, cred că în locul construirii ei, mai bine BOR i-ar ajuta pe preoții misionari să-și construiască bisericile.

Un alt mit este că ortodocșii își cumpără mântuirea donând la biserici. Fals. Dacă s-ar baza preoții doar pe donații de 1-2 lei ale enoriașilor la cutia milei, nu s-ar mai construi niciodată atâtea biserici. În plus, o altă dezinformare este că ei sunt obligați să dea, ceea ce nu-i adevărat. Fiecare dă după voința sa și după posibilități, nu pentru a-și răscumpăra păcatele. Ce e rău în faptul că se simt parte a unei comunități, a unei parohii, în care oamenii se ajută și ajută și biserica?

Chiar jurnalista britanică observă că „România este fără îndoială o țară foarte spirituală, în care ritualuri religioase și icoanele joacă un rol important în viața oamenilor și că de ziua Sfinților Constantin și Elena am văzut în Maramureș a văzut o mulțime de oameni care ieșea din două biserici și se întindea până pe dealurile din apropiere”. Deci lume multă care nu mai încape în bisericile „prea” multe. Și aici ajungem la un alt mit: BBC este infailibil.

Greșit. BBC este într-adevăr un etalon de jurnalism de calitate, dar reportajul de față este excepția care confirmă regula. Pozele care susțin textul destul de subțire în argumente sunt foarte frumoase. Dar persoanele citate și modul de citare este menit să inducă o anumită idee, străină de neutralitatea și echilibrul tipic BBC. Remus Cernea, adeptul propagandei homosexuale, anti-creștine, este citat spunând că „România are o mare problemă între stat și biserică. Dacă biserica vrea să construiască ceva, e OK, din partea mea dacă nu sunt construite din bani publici”, ceea ce este o dezinformare pentru că bisericile sunt construite în mare parte din banii enoriașilor și ai sponsorilor găsiți de preoții parohi, în timp ce statul alocă fonduri mai mult pentru repararea de biserici. „Construirea, pictarea şi întreţinerea bisericilor sunt susţinute financiar în cea mai mare parte de comunităţile parohiale”, se arată și în comunicatul BOR difuzat ca reacție la reportajul BBC. De partea ei, Dunlop nu prezintă nicio cifră care să arate câți bani primește Biserica Ortodoxă în total în fiecare an de la stat.

Ajungem deci la o altă problemă, aceea a relației dintre stat și Biserică, mai ales după comunism:

preoții sunt implicați politic. Da și nu. Există într-adevăr preoți care se înrolează în campania electorală a unor politicieni care le sponsorizează bisericile. Nu este un lucru bun, ci este o realitate, care nu trebuie însă generalizată, pentru că devine o manipulare și o dezinformare. Că tot veni vorba despre relația mult blamată a BOR cu regimul comunist și despre controversa cu averile confiscate ale Bisericii, pe care statul le compensează acum prin „finanțarea Bisericii”, doamna Dunlop se arată mirată într-o explicație foto că lângă Palatul Mogoșoaia, biserica este restaurată, în timp ce un om calcă pe statuia lui Lenin. Ce să înțelegem? Că BBC are simpatii sau nostalgii comuniste sau, ca simplificare indusă, că pe cadavrul comunismului au răsărit mii de biserici în România?

Mai departe este citat un singur reprezentant al BOR, cât mai scurt posibil. Iar în final, este citată o femeie simplă care trage o concluzie în contradicție cu toate argumentele prezentate de tipul țara săracă, care a luat împrumut de la FMI, construiește prea multe biserici. „Suntem un popor religios, un popor care crede. Noi nu ne pierdem tradițiile”, spune ea. O concluzie mai bună nici că se putea, dar ea invalidează argumentația subțire că nu avem nevoie de atâtea biserici, că sunt prea scumpe șamd. Aceasta este realitatea, chiar dacă nici aceasta nu trebuie generalizată, și chiar dacă propagandei homosexuale/ASUR/Remus Cernea nu-i convine.

La nivel european deja s-a început formarea omului nou globalizat, care trebuie epurat de convingeri religioase. Omogenizarea tradiţiilor şi culturilor popoarelor se realizează sub semnul corectitudinii politice și al non-discriminării în prezent. Deja libertatea de religie și conștiință este limitată pentru apărarea drepturilor minorităților sexuale. Orice afirmare a unei convingeri religioase poate fi acuzată ca discriminare, ceea ce numai democratic nu este. Nebunia a început în Franța și sunt toate premisele ca ea să fie continuată în România. Demersuri precum cel al reportajului BBC – interesate sau nu – vin în sprijinul acestei propagande tot mai agresive, care încearcă să se impună majorității prin instituționalizare.

Autor: Adrian Mateescu

Foto: Frescă – Mănăstirea Moldovița

Print Friendly, PDF & Email

, , , , , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns