E religia cea mai mare minciună? Nici măcar ateii nu acuză religia de construcție mincinoasă…

Interviu de Alin Bratu, Turnul sfatului, 12 Decembrie 2014

O întrebare simplă: ”e religia cea mai mare minciună?”.Părintele profesor Constantin Necula încearcă un răspuns la seria de trei întrebări săptămânale propuse de cititorii Turnul Sfatului. Despre raportul dintre numărul preoților și credincioși și posibilitatea unirii Bisericilor creștine, vedeți mai jos.

Este religia cea mai mare minciună?
Nu. Indiferent de religia despre care vorbim ea răspunde unei nevoi fundamentale de cunoaștere, de cercetare. Determină dezvoltarea unei relații cu transcendentul, un exercițiu care nu este la îndemâna oricui. În ce privește creștinismul, Hristos Domnul nu vine să propună o religie nouă, ci un mod de viață în Dumnezeu. Aici este deosebirea fundamentală între creștinism și celelalte religii ale lumii. Când sistemul se bazează pe minciună, el se numește ideologie, manipulează și corupe. Asta se poate întâmpla și în perimetrul cultural al unor religii, inclusiv creștinismul, dar comportamentele acestor corupători de adevăr nu afectează fundamentul de adevăr al religiei. De exemplu, vorbim despre demnitatea creștinismului și nedemnitatea creștinilor. Când minte un creștin, el smintește ordinea de adevăr din interiorul mărturisirii de credință. Prin insistența unor atei sau semiatei de a schimba conținutul orei de religie spre latura sa de istorie a religiei, putem înțelege că nici măcar acești oameni, care în general neagă dumnezeirea, nu acuză religia de construcție mincinoasă. Pentru că nu cred că ar propune public cercetarea istoriei unei minciuni ca materie de studiu pentru copii.
Numărul de clerici dintr-un stat este proportional cu numărul credincioșilor?
Nu m-am gândit niciodată cu ce este proporțional numărul preoților. Știu doar că este insuficient, dar nu militez nicidecum pentru mărirea corpului preoțesc sau supraaglomerarea cu locașuri de cult a spațiului social. Cred că trebuie să fim echilibrați și corecți. Ca preot fără parohie nu înseamnă că șomez în ce privește munca duhovnicească cu oamenii. Există, în Statutul BOR, care este confirmat printr-o Hotărâre de Guvern, proporția de la care se constituie parohii. Ce pot să spun este că este enorm de muncă, un volum de lucrări administrative, culturale și duhovnicești foarte mare. Când îi aud pe câte unii că popii lucrează doar Duminica știu sigur că nu au nimic de a face cu Biserica. Nu poți norma munca uni preot? Există rapoarte de activitate și reacția comunității. Dai seama în fața Consiliului Parohial și Adunării Parohiale, apoi ierarhiei superioare, protopop sau arhiereu.  Un preot bun este contestat și iubit în aceeași măsură, hulit și îmbrățișat fără discriminare. El trăiește în mijlocul unor oameni care trăiesc. Cu bune și rele.  Este și el, slavă Domnului, doar un om. Când pierde conștiința aceasta, îi bai mare!
Când credeți că vom vorbi de unirea religiilor creștine?
Nu vorbim de religii creștine. Creștinismul este o religie unică, în exprimări confesionale multiple. Ortodoxia, catolicismul, protestantismul sau neoprotestantismul  nu sunt religii creștine ci structuri confesionale, din punct de vedere al sociologiei religiei. Duhovnicește noi le numim biserici, care au ca fundament Biserica vremurilor primare (sec. I-x).  Nu același lucru putem să-l spunem despre o serie de religiii desprinse din creștinism. Cu tot respectul dialogului întru Adevăr, Martorii lui Iehova sau Mormonii nu sunt religii creștine, chiar dacă prima mișcare ține la integralitatea textului Scripturii iar cea de-a doua , pornind de la Scriptură, și-a dezvoltat propriul text  socotit sacru de ei. Unitatea creștinismului este un deziderat. Nu cred că vom fi generația performanței duhovnicești a unității. Semne ar fi. Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România a fost un astfel de semn. Dar mai este mult. Cred că în subsidiar este mai mult o criză de politică eclesială și de rupere de la adevăr a mărturisirilor de credință. Unii ar spune o „criză pe ciolan”. Și nu ar fi nedrepți întru totul.  Sunt pași mulți, nu mă entuziasmez. Doar nădăjduiesc.
Print Friendly, PDF & Email

, , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns