Mucenici de ieri, neputinţă de azi / Eva Șimon

În Ungaria doar patru mari români au statui: Mihai Eminescu (un bust la Apateu şi un cap la Budapesta), Nicolae Bãlcescu (la Micherechi şi la Jula), Liviu Rebreanu şi Moise Nicoarã (ambii la Jula). Ungaria este printre campionii mondiali la aşezarea de statui, busturi, monumente şi plãci memoriale, şi nu doar pe teritoriul actual al ţãrii, ci în întreg Bazinul Carpatic.

Ungurii ştiu sã ţinã treazã amintirea înaintaşilor şi sã lase urme vizibile despre trecutul lor. Învãţând de la compatrioţii lor, şi printre naţionalitãţi, inclusiv printre români, se mai nãzãreşte câte unul care îşi doreşte o statuie în amintirea unui înaintaş. Aici însã se complicã lucrurile. Dorinţa e una, iar realizarea ei, punerea în practicã e alta.

Dacã ideea nu este pe placul autoritãţilor, se pun tot felul de beţe în roate. Planul aşezãrii unei plãci în amintirea revoluţionarului paşoptist, deputat român în Parlament şi avocat în Budapesta, Eftimie Murgu, a eşuat din cauzã cã nu s-au putut obţi-ne aprobãrile necesare. Placa ar fi fost aşezatã pe o clãdire din Cetatea Budei, acolo unde Murgu a fost în-temniţat pentru curajul de a vota împotriva habsburgilor. Iar dacã nu merge figura cu aprobãrile, autoritãţile ungare cerceteazã din fir în pãr trecutul aşa-zisului erou al naţionalitãţii şi dacã se gãseşte despre el cã nu i-a iubit necontenit şi cu ardoare pe unguri, nicio şansã nu existã pentru a i se ridica statuie sau a i se aşeza o placã.

Eşecul neaşezãrii statuii marelui Mitropolit Andrei Şaguna la Jula, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae, este un caz de acum câţiva ani despre care am scris zeci de articole. Fãrã niciun rost. În anul 2000, când se sãrbãtorea Ungaria milenarã, fondatã de Sfântul Ştefan, datoritã primarului de atunci, şi micherechenii s-au trezit în sat la ei cu un bust al regelui maghiar. Mulţi se întrebau atunci, ce cautã un monument al Sf. Ştefan într-un sat majoritar românesc şi, mai ales, de ce a fost aşezat cu privirea cãtre biserica ortodoxã. Atunci încã nu se ştia cã pe 20 august 2000 şi biserica ortodoxã, prin Patriarhia de la Constantinopol, l-a primit în rândul sfinţilor pe Sf. Ştefan al ungurilor. Cei pentru care a fost totuşi strãinã ideea de a aşeza bustul unui domnitor maghiar în centrul unui sat românesc, au început sã caute dupã modele mai potrivite.

O idee ineditã şi foarte inspiratã a pornit atunci de la un micherechean, dar care a primit mai multe critici decât laude, astfel ideea lui din start a fost sortitã eşecului. Micherecheanul, care nici mãcar nu este de religie orto-doxã, ci este baptist, s-a gândit cã cea mai potrivitã per-soanã care ar merita o statuie în centrul Micherechiului este marele domnitor al Ţãrii Româneşti, Constantin Brâncoveanu. De ce? Motivele sunt extrem de multe: pentru cã a construit numeroase biserici fiind un bun cre-dincios al lui Hristos; pentru cã dãrnicia şi purtarea lui de grijã faţã de neamul sãu nu s-au oprit la hotarele Ţãrii Româneşti, ci au ajuns pânã la fraţii români din Moldova şi Transilvania; şi pentru cã nici atunci când a fost întemniţat la Constantinopol împreunã cu fiii sãi şi a fost chinuit într-un mod cumplit de cãtre otomani vreme de patru luni, nu s-a lepãdat nicio clipã de credinţa creştinã. Peste exact un an se vor împlini trei secole de la moartea prin jertfã a celui care a fost Marele Voievod Con-stantin Brâncoveanu.

În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 1714, la vârsta de 60 de ani, Brâncoveanu a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie împreunã cu fiii sãi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele sãu, sfetnicul Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare. Cu 21 de ani în urmã, Biserica Ortodoxã Românã i-a trecut în rândul sfinţilor din calendar pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, fiind prãznuiţi în data de 16 august a fiecãrui an. Din viaţa exemplarã de bun creştin şi mare român a lui Constantin Brâncoveanu avem cu toţii de învãţat. Precum şi din perseverenţa cu care ştiu ungurii sã-şi urmãreascã scopul cu paşi mici pânã obţin tot ce vor. Pânã şi ce nu li se cuvine.

Foaia Românească

Foto: RGN Press

Print Friendly, PDF & Email
No comments yet.

Lasă un răspuns