Pro TV promovează „căsătoriile” homosexuale prin minciună și viclenie – 1

Pe 22 ianuarie 1973, în urma procesului Roe vs. Wade, Curtea Supremă din SUA a declarat neconstituțională legea care interzicea avortul și a permis întreruperea sarcinii în primul trimestru de sarcină, pentru orice motiv, iar în cazul unui pericol pentru sănătatea femeii, oricând peste această limită. În aceeași zi, în urma procesului Doe vs. Bolton, practic toate restricțiile privind avortul au fost înlăturate.

Ambele procese au fost intentate de către femei despre care avocații au declarat că sunt în situații defavorizate: „Roe” – Norma McCorvey ar fi fost însărcinată în urma unui viol în grup, iar „Doe” – Sandra Cano ar fi solicitat avortul deoarece era însărcinată cu al patrulea copil, la doi dintre cei anteriori pierzând custodia, iar unul dându-l spre adopție.

După câteva decenii, ambele femei au încercat să răstoarne rezultatul proceselor pe care le-au câștigat! De ce?

Norma McCorvey – „Jane Roe”: „Trebuie să recunosc că în 1973 am minţit, declarând că am rămas gravidă după ce am fost victima unui viol în grup. Sarah Weddington [avocata] a construit o bună parte din moţiune ştiind că americanii vor fi de acord cu întreruperea sarcinii unei femei violate. Însă nu era adevărat. Legea care a ucis milioane de vieţi a fost adoptată datorită unei minciuni. Totul a fost o minciună”.

Sandra Cano – „Mary Doe”: nu numai că nu a solicitat avortul, dar a fugit din statul în care locuia, atunci când mama sa și avocata au încercat să o forțeze să facă avort. Iar semnătura prin care a intentat procesul a fost dată fiind mințită că semnează actul de divorț de fostul soț și cererea de recâștigare a custodiei celor doi copii.

Din păcate, ele nu au putut să redeschidă procesele respective, când intenționau să spună adevărul și să le piardă, pentru că au trecut prea mulți ani de la judecarea lor, chiar dacă deciziile au fost bazate pe minciună.

De ce a fost nevoie de procese câștigate prin minciună?

În 1973 cei mai mulți americani erau împotriva avorturilor, iar dacă încercarea de legalizare ar fi fost onestă, ea ar fi fost cu siguranță respinsă. Prin minciună, judecătorii, politicienii, mass-media și oamenii obișnuiți au fost emoționați și manipulați. Astfel s-a eliminat protecția vieții copiilor nenăscuți într-o țară liberă și, prin efect de domino, în toate statele aflate în sfera de influență a SUA. Menționăm că pentru legalizarea avorturilor în spațiul comunist nu a fost nevoie de astfel de manipulări, deoarece în sistemele dictatoriale societatea nu trebuie convinsă de justețea unei legi, ci legea i se impune prin forță.

În România, înainte de anul 2000, mișcarea homosexualilor a cerut eliminarea articolului 200 din Codul Penal, articol care interzicea prozelitismul homosexual, deși acesta nu mai fusese invocat pentru a fi pedepsit cineva. În fața opiniei că astfel se face un pas înainte spre „căsătoriile” homosexuale și spre adopția de copii de către „familii” homosexuale, activiștii homosexuali au declarat răspicat că nu va fi vorba în nici un caz de așa ceva în România.

În prezent în Parlament a fost introdus un proiect de lege pentru legalizarea parteneriatelor civile între persoane de același sex, ceea ce înseamnă din punct de vedere civil „căsătorie” homosexuală. Pentru că România este acum o țară liberă, societatea trebuie convinsă de justețea acestei legi. Și cum este evident că românii o consideră greșită, pentru a le schimba opinia se folosește minciuna.

Pentru a reuși să facă un cap de afiș din „căsătoria” a doi bărbați, Pro TV a mințit, prin omisiune, nespunând celorlalți participanți și altor instituții implicate în realizarea emisiunii că reality-show-ul „Patru nunți și o provocare” prezintă și o „familie” de homosexuali. Unul dintre cei care au declarat public aceasta a fost Nicușor Coroamă, mirele de la una dintre nunți, foarte cunoscut întrucât a fost finalist al MasterChef.

Emisiunea în sine a fost prilej pentru a minți că în România nu sunt legale astfel de parteneriate datorită Bisericii. Despre aceasta părintele Eugen Tănăsescu a făcut câteva observații pe blogul său de la ziarul Adevărul.

646x404

PRO TV atacă şi jigneşte BOR / Pr. Eugen Tănăsescu

Naţiunea a văzut cum un episod din show-ul TV „Patru nunţi şi o provocare”, difuzat aseară de PRO TV, a făcut propagandă unei nunţi gay. Era de aşteptat, după frământările legate de noua Constituţie. Ceea ce m-a uimit a fost faptul că un post TV care are ca deviză gândirea liberă, toleranţa şi democraţia îşi permite atacarea şi jignirea unui cult, fie şi prin intermediul opiniilor participanţilor.

Nu o să mă refer la propaganda show-ului în sensul de a lămuri audienţa că homosexualitatea este ceva normal. Nu o să mă refer nici la relativizarea moralei publice, prin afişarea explicită a sărutului drăgăstos al „mirilor”, contrapusă cu grimasele, mirarea,naturaleţea sau scârba afişată de miresele „clasice”. O să mă refer doar la mesajul subtil al PRO TV cum că BOR este de vină că în România nu se legalizează căsătoriile gay. Era de aşteptat şi asta, dar anticipez că se va intensifica pe viitor:

1. Într-un cadru preluat din manifestaţiile publice ale LGBT apare o pancartă pe care scrie „Biserica nu dictează pe cine trebuie să iubesc”. Dar nu a făcut-o niciodată! Biserica recomandă, propune, arată o cale, oamenii o urmează sau nu. Este adevărat că Biserica socoteşte acest tip de viaţă intimă unul imoral, dar asta ţine de opinia ei. Oare o opinie este homofobie? În cel mai rău caz, ea poate fundamenta atitudini homofobe ale unor extremişti. Însă nu cred că BOR poate fi acuzată de homofobie. Unde sunt toleranţa şi dreptul la opinie, clamate intens de generaţia PRO? Din păcate, PRO TV şi-a asumat public mesajul de pe pancartă, deoarece nu l-a transmis ca o ştire, ci într-o producţie proprie.

2. În acest show, nu avea ce să caute o referire negativă la vreo Biserică, dacă ţinem cont că la el participa o reprezentantă a unui alt cult, pro-gay, Diane Fisher, episcop al Metropolitan Community Church din America. Altfel spus, o activistă gay ce acuză bisericile tradiţionale că exclud minoritarii LGBT de la exercitarea dreptului la slujbă în comunităţile lor şi doreşte ca acestea să fie obligate la oficierea acestor slujbe (nu înţeleg de ce este nemulţumită, din moment ce ea crede că le poate oferi „binecuvântarea lui Dumnezeu”). Să înţelegem că opinia PRO TV se raliază la opinia Metropolitan Community Church, unde cultele pro-gay sunt Biserici „bune”, iar cele contra sunt „rele” şi trebuie incriminate pentru delict de opinie?!

3. Mireasa „Daniel” (aşa il cataloghează show-ul) are câteva afirmaţii care atacă BOR. Prima „mă bucur că în România lumea începe să îşi schimbe mentalităţile […] să nu mai cânte prohodul, să nu ne mai arate cruci sau mai ştiu eu ce alte tâmpenii de pe margine”. Este discutabil dacă, aici, crucea, ca simbol al BOR, este tâmpenie sau nu. Apoi, discutând despre drepturile pe care le au sau nu, întrebat fiind de o altă participantă : „puteţi să vă faceţi căsătoria în biserică?”, el răspunde cu „nu”. Din moment ce un alt cult le-a „oficiat slujba”, înţeleg că se făcea referire strict la BOR, care nu le-ar acorda acest drept. Dar nici o lege nu poate obliga un cult ce slujbe să oficieze şi ce nu, aşa că este un atac gratuit la morala BOR. Probabil, revanşa la neacceptarea homosexualităţii. În fine, peste câteva secunde, acelaşi Daniel afirmă : „toţi îşi imaginează că o să mă îmbrac în rochie şi o să mă duc în Biserica Ortodoxă şi o să dănţuiesc cu preotul. Este o cretinătate sinistră”. Subtil nu?! Dacă tot nu merge în BOR, de ce se plânge de BOR ?! Mai departe, conchide cu o ironie la adresa BOR, când spune că „aşa scrie în Biblie, că trebuie să ajuţi alegerile”. Iar eu credeam că, în democraţie, alegătorul votează pentru a fi reprezentat. Ce democraţie o fi aceea în care majoritatea este dispreţuită doar pentru că este ortodoxă şi are alte convingeri???

4. Nici personajul „Mihai” nu ratează şansa de a arunca o săgeată spre BOR. Povesteşte, foarte indignat, cum a fost deranjat de ipocrizia unui preot ortodox care i-a spus că nimeni nu-l opreşte să facă ce vrea şi l-a sfătuit la o viaţă dublă: să se căsătorească (hetero), „să intre în rândul lumii”, după care nu trebuie să ştie nimeni ce ar face el „din când în când”. Cât de reprezentativ este acest preot pentru BOR nu se ştie, dar „puterea exemplului” permite o generalizare, aşa-i?! Iar Daniel îl completează spunând că motivul ipocriziei este faptul că toţi au impresia că homosexual înseamnă „doar momentul de sex”.

5. Personajul „Oana” spune, la un moment dat, referindu-se la jurămintele celor doi „miri”, că sunt frumoase ca în filme, că ar fi dorit să le facă şi ea dar „din păcate e diferit la noi, nu e ca la ei”. Adică, la noi nu e ca în filme de frumos şi nu avem jurăminte. Slujbă urâtă sau neplăcută, asta e ideea, nu?! E liberă să meargă unde îi place, nu o ţine BOR cu forţa. Dacă eu, pe acelaşi considerent de liberă opinie, spun că „din păcate, la ei e diferit”, sunt homofob? Cred că aceste atacuri şi jigniri au un scop clar. La ce specialişti există acolo, am fi naivi să credem că sunt doar simple„scăpări”. În rest, am constatat că deşi unii au spus că este doar o simulare, producţia este catalogată ca „reality show”, iar Daniel ne spune clar că relaţia lor va fi recunoscută oficial, cu acte (filmate în show), în părţi din SUA şi Canada. Deci, dragi români, a fost o nuntă „pe bune”, care a şi câştigat un sejur „de miere”. Chiar. . . o provocare.

Sursă: Blogul Adevărul

Print Friendly, PDF & Email

, , , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns