Statele Unite: Controverse aprinse legate de hotărârea Curţii Supreme de extindere a dreptului la căsătorie şi asupra cuplurilor homosexuale sau de oricare alte orientări sexuale

 19171463

Pe 26 iunie anul acesta, Curtea Supremă de Justiţie a SUA a decretat că, în conformitate cu Amendamentul XIV la Constituţie, dreptul la căsătorie trebuie extins şi asupra cuplurilor homosexuale sau de oricare alte orientări sexuale. Mai precis, pasajul din acest Amendament, la care se face referire, spune aşa:

Secţiunea 1: „Toate persoanele născute sau naturalizate în SUA şi supuse jurisdicţiei acesteia, sunt cetăţeni ai SUA şi ai statului pe teritoriul căruia locuiesc. Niciun Stat nu va emite şi nu va impune vreo lege care să ştirbească privilegiile sau imunităţile cetăţenilor SUA; de asemenea, niciun stat nu va priva vreo persoană de viaţa, libertatea sau proprietatea ei, fără un proces juridic adecvat; nici nu i se va putea nega vreunei persoane aflate sub jurisdicţia SUA protecţie egală în faţa legilor.

La vremea promulgării acestui amendament, în 1868, s-a dorit acordarea de drepturi egale negrilor, care încă mai sufereau de pe urma sclaviei. A fost nevoie atunci de această lege, pentru a li se impune statelor să nu mai limiteze drepturile individuale şi politice ale acestei categorii care continua să sufere abuzuri pe plan local, în anumite state care nu se puteau desprinde de mentalităţile rasiste şi discriminatorii.

Pe 26 iunie 2015, cu un vot de 5 la 4, cei nouă membri ai Curţii Supreme au considerat că „protecţia egală în faţa legii” poate însemna ca un stat al SUA să fie obligat să elibereze certificate de căsătorie cuplurilor de acelaşi sex. (conform art. din Business Insider, autoare Erin Fuchs, 26 iunie)

Acelaşi articol citează argumentele judecătorului Anthony Kennedy, purtătorul de cuvânt al susţinătorilor noii legi, cel care a susţinut în repetate rânduri şi în trecut cauza căsătoriilor gay:

Natura căsătoriei este dată de faptul că, în interiorul unei astfel de  legături durabile, două persoane pot găsi libertatea de a se exprima, de a experimenta intimitate şi spiritualitate. Asta este adevărat pentru toţi oamenii, indiferent de orientarea sexuală”.

Susţinut în argumentarea sa de către colegii Ruth Bader Ginsburg, Stephen Breyer, Sonia Sotomayor şi Elena Kagan, Anthony Kennedy a continuat:

Statul ţine căsătoria la mare preţ, prin importanţa pe care i-o recunoaşte. Excluderea din acest statut poate da semnalul că homosexualii şi lesbienele nu sunt cetăţeni egali cu ceilalţi în anumite privinţe […] În contextul unei lungi istorii a dezaprobării faţă de aceste relaţii, continuarea negării acestui drept ar continua să cauzeze o mare suferinţă”.

Patru sunt principiile enunţate de judecătorul Kennedy, care ar susţine, în opinia sa, acordarea dreptului la căsătorie pentru aceste peroane:

  1. Dreptul la alegere personală în privinţa căsătoriei, ca inerent conceptului de autonomie individuală.
  2. Dreptul la căsătorie este fundamental, pentru că susţine o uniune a două persoane, a cărei importanţă nu este egalată de niciun al acord.
  3. Dreptul la căsătorie oferă protecţie copiilor şi familiei, devenind relevant în contextul altor drepturi legate de creşterea copiilor, procreare şi educaţie.
  4. Căsătoria este o „piatră de temelie a ordinii sociale a naţiunii”.

Desigur că această hotărâre a Curţii Supreme a dat naştere unor controverse aprinse de ambele părţi. Cei patru judecători care s-au opus au redactat documente de protest. Unul din aceştia, însuşi Preşedintele Curţii, judecătorul John G. Roberts, subliniază că în privinţa definirii familiei, Curtea şi-a depăşit atribuţiile. Fără a susţine una sau cealaltă din cauze, judecătorul Roberts atacă ceea ce el numeşte vicii de procedură, considerând că nu este de competenţa celor 5 judecători să reglementeze asupra unor probleme de politică socială, care ar trebui hotărâte de către persoane împuternicite prin votul liber exprimat al populaţiei. (Sursa: Business Insider, autor Peter Jacobs)

Senatorul republican de Texas, Ted Cruz, candidat la preşedinţie, se declară oripilat de hotărârea Curţii, caracterizând ziua în care s-a pronunţat ca „unele din cele mai negre 24 de ore din istoria naţiunii”. El consideră că este un atac la legile căsătoriei aflate în vigoare în state. „Această decizie radicală, menită să desfiinţeze legile căsătoriei din fiecare stat, nu are nicio legătură în Constituţia SUA. Este o pură invenţie. Este o decizie în afara legii; prin ea, ei [judecătorii] subminează legitimitatea fundamentală a Curţii Supreme a SUA”, mai spune Ted Cruz. (Sursa: Business Insider, autor Hunter Walker)

Ryan T. Anderson, autor al cărţilor Marriage: What It Is, Why It Matters, and the Consequences of Redefining It [Căsătoria: ce este, de ce e importantă şi care sunt consecinţele redefinirii ei] şi mai recentei “Truth Overruled: The Future of Marriage and Religious Freedom [Adevărul desfiinţat. Viitorul căsătoriei şi libertatea religioasă] afirmă şi el, în acord cu cei doi autori menţionaţi anterior, că recentul act al Curţii Supreme este în primul rând un gest de activism judiciar, menit să satisfacă anumite interese politice de moment, care par să dicteze mersul pe scena principală. Cu toţii condamnă imixtiunea Curţii în chestiuni de natură socială, precum şi gestul deplasat de a extinde spiritul libertăţilor menţionate în Amendament dincolo de intenţia legiuitorilor originali, denaturând astfel spiritul democratic al Constituţiei SUA. „Nimic din Constituţie”, spune Anderson, „nu solicită redefinirea căsătoriei, dar Curtea şi-a impus propria opinie legată de o chestiune politică ce ar trebui hotărâtă de poporul american şi aleşii săi care-l reprezintă.”

Dincolo de argumentele tehnice de resort judiciar şi procedural, autorul merge mai departe, sintetizând în mod clar şi neechivoc punctul său de vedere cu privire la problema căsătoriei: „Noi, poporul, trebuie să explicăm ce este căsătoria, de ce este ea importantă  şi de ce redefinirea căsătoriei este periculoasă pentru societate. Pentru ca o politică a căsătoriei să servească binelui public, ea trebuie să reflecte adevărul că prin căsătorie se unesc un bărbat şi o femeie, ca soţ şi soţie, astfel încât copiii să aibă mamă şi tată. Căsătoria este bazată pe adevărul antropologic că bărbatul şi femeia sunt diferiţi şi complementari, că din punct de vedere biologic reproducţia are nevoie de un bărbat şi o femeie, iar copiii trebuie să aibă o mamă şi un tată. 

Căsătoria redefinită astfel se confundă cu idila între adulţi; de aceea guvernul nu are voie să profite de această confuzie. Căsătoria  clasică este cel mai bun mod prin care societatea poate asigura bunăstarea copiilor. Recunoaşterea căsătoriei adevărate de către stat stabileşte o puternică normă socială care-i încurajează pe cetăţeni, bărbaţi şi femei, să se angajeze unul faţă de celălalt pentru a-şi asuma responsabilitatea copiilor care vor veni.

Redefinirea căsătoriei şi transformarea ei într-o instituţie incoloră din punct de vedere al sexelor operează o schimbare fundamentală. Acest tip de căsătorie devine mai degrabă subordonat dorinţelor adulţilor, decât orientat spre nevoile şi drepturile copiilor, promovând minciuna că rolurile de mamă şi tată pot fi jucate de oricine şi oricum”. (Sursa: DailySignal, republicată, autor Ryan T.Anderson)

Mergând mai departe pe linia argumentelor biblice de astă dată, autorul Ray Comfort publică un articol in publicaţia creştină  Living Waters în care, luând ca exemplu ceremonia oficiată la căsătoria cuplului regal britanic William şi Kate, el citează un fragment din textul ceremoniei anglicane: „Iubiţilor, ne-am adunat aici înaintea Domnului spre a-i uni pe acest bărbat şi această femeie în legătura sfântă a căsătoriei, care este o stare de mare onoare, instituită de însuşi Dumnezeu, pentru a ne simboliza uniunea spirituală între Hristos şi Biserica Sa… şi de aceea nu este nimănui îngăduit să o privească cu nesăbuinţă, cu uşurinţă  sau la bunul plac, ci mai degrabă cu respect … în frică de Dumnezeu, cu înţelegerea scopurilor pentru care a fost creată. Aşadar, dacă este cineva care cunoaşte vreun motiv pentru care aceştia nu pot fi uniţi, să spună acum, sau dacă nu, să tacă pe veci”.

„Aşadar,” spune autorul”, dacă eu aş fi prezent la o nuntă despre care eu aş şti că este împotriva legii, în calitate de prieten, ar trebui să vorbesc sau să tac pe veci. Dacă prietenul meu ar vrea să se însoare cu o femeie deja căsătorită, acest lucru ar fi împotriva legii. Dacă el ar vrea să ia în căsătorie un alt bărbat, şi acest lucru ar fi împotriva legii, pentru că nu unirea între doi bărbaţi este ceea ce simbolizează unirea lui Hristos cu Biserica. A redefini acest fel de unire ca o „căsătorie” ar fi pentru mine ca şi când m-aţi pune să declar că maşina mea VW Beetle de culoare bej ar fi un Lamborghini galben. Nu e nici un pic de adevăr aici şi ar însemna să mă mint pe mine însumi. Doi bărbaţi sau două femei înseamnă altfel decât permite Cuvântul Domnului, aşa că aceştia nu ar fi uniţi de către Dumnezeu, în consecinţă nici căsătoria nu ar fi conformă cu legea.” (Sursa: “My Yellow Lamborghini”, A Biblical perspective on the Supreme Court ruling on gay marriage, autor  Ray Comfort)

Chiar dacă nu există consens absolut nici între creştinii şi grupările creştine din SUA în privinţa limitelor acceptării acestor noi tipuri de uniuni, precum şi a acţiunilor şi atitudinilor în faţa acestui fenomen, totuşi vocile se ridică la unison în exprimarea îngrijorării faţă de posibilele repercusiuni negative asupra bisericilor, asupra libertăţii de credinţă şi asupra posibilelor sancţiuni care ar putea fi impuse celor care se opun mersului reglementat oficial al societăţii americane contemporane. De aceea, majoritatea autorilor care scriu sau se exprimă pe canalele media apelează la invocarea argumentului Primului Amendament, acela care susţine libertatea de expresie, de asociere şi de credinţă religioasă a cetăţeanului. În revista Christianity Today a fost publicat în aceeaşi fatidică zi un manifest semnat de peste 100 de lideri creştini, numit Here We Stand [Poziţia noastră], care enumeră argumentele pentru care creştinii se opun recentei hotărâri a Curţii. Aceste argumente sunt grupate în şase capete, printre care menţionăm:

The Bible clearly teaches the enduring truth that marriage consists of one man and one woman [Biblia arată în mod clar adevărul de nezdruncinat al căsătoriei bazate pe un bărbat şi o femeie];

Evangelical churches must be faithful to the biblical witness on marriage regardless of the cultural shift. [Bisericile evanghelice trebuie să rămână fidele adevărului biblic, indiferent de tendinţele culturale];

The redefinition of marriage should not entail the erosion of religious liberty. [Redefinirea căsătoriei nu trebuie să atragă după sine erodarea libertăţilor religioase];

The gospel of Jesus Christ determines the shape and tone of our ministry [Evanghelia lui Isus Hristos este cea care dictează conţinutul şi forma acţiunilor noastre].

În ultimele zile, America a fost scena celor mai diverse manifestări de stradă pro şi contra căsătoriilor gay, uneori antrenând şi probleme cum ar fi rasismul, xenofobia şi alte exemple de intoleranţă şi violenţă împotriva persoanei. Un lucru este cert: la fel ca odinioară Martin Luther King Jr, şi astăzi autorii, pastorii, vocile din media creştină îndeamnă la calm, luciditate, arătarea în continuare a dragostei şi iertării lui Isus Hristos, în condiţiile unei rezistenţe paşnice dar ferme. (Sursa:  christianitytoday.com)

„Trebuie să lucrăm”, spune Ryan Anderson”, la răsturnarea acestei decizii şi să ne reafirmăm angajamentul faţă de edificarea unei puternice culturi a familiei, pentru că o mare parte din viitorul nostru depinde de ea”.

Traducere și prelucrare: Monica Stinghe

 

Print Friendly, PDF & Email

, , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns